Îmi sunt gândurile obosite de drumurile mult prea lungi ale cuvintelor nespuse,ce par a nu-şi mai găsi calea către liniştea cea mult dorită.Rememorez momente ce nu-şi mai au rostul şi mi-aş dori atât de mult să nu mai pot simţi nimic ;deşi , nici măcar nu mai ştiu bine ce simt.Nu mai ştiu ,căci, ce nenoroc..am un temperament tare nefericit,ce nu face decât să-mi încâlcească şi mai mult "catastrofalele" dileme ..